Când răspunsul lui Isus te întristează… Matei 19:16-26

Isus era gata să plece (Mc. 10:17), era cu mâinile pe bagaje pentru a porni spre o altă locaţie. Mergea spre Ierusalim. Ştia că peste câteva zile trebuie să intre glorios în Ierusalim. Şi de o dată printre culoarele formate de mulţimile care ascultau pe Domnul Isus se vede un tânăr fugind. Dacă te uiţi atent la el observi că nu este un om comun, ci un şef… (Luca 18:18) Probabil e îmbrăcat ca un şef, însă face ceva care şochează: se apropie de Învăţătorul Isus Hristos, îngenunchează în drum în faţa Lui (nu se gândeşte că îşi pătează pantalonii de marcă) şi pune o întrebare remarcabilă: “Ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică? Nici un alt om nu a care a venit înaintea lui Isus nu a pus o astfel de întrebare. Şi totuşi… Răspunsul Domnului la întrebările lui l-au întristat profund… De ce oare cuvintele Domnului Isus l-au întristat? Din cauză că el: 1. Avea aşteptări false de la Isus Ultima întrebare a tânărului, după ce a descris tot ce a păzit el, era: “…Ce-mi mai lipseşte?” (20b) Se aştepta ca Isus să îi răspundă: “Tinere felicitări! Nu-ţi mai lipseşte nimic! Eşti extraordinar! Nu am mai văzut aşa tânăr ca tine: deştept, bogat… Însă Isus îi spune: “Ce-ţi lipseşte este să vinzi…” 2. Asculta dar numai parţial Păzea poruncile, însă se încredea şi în bogăţiile lui… Isus care îl ştia i-a zis:” vinde acele lucruri de care te ţi mai mult decât de Isus!” (Mc. 10:24) 3. Avea mult şi era puţin! Tânărul acesta bogat era marcat de verbul “a avea”. Îl conjuga la toate timpurile. … ca să am viaţă veşnică (v. 16) vinde tot ce ai (v. 21b) Însă Isus îi spune: “dacă vrei să fii…” (Mat. 19:21) Înainte de a avea ceva trebuie să exişti. Nu căuta să ai mai mult decât eşti! Mai întâi renunţă la ceea ce ai, demonstrează că vrei să fii al meu şi apoi vei avea o comoară în cer. (v. 21 ) Fie ca la fel să facem şi noi: să mergem acum la Domnul Isus, să devenim urmaşi ai Lui, să ne dăruim cu tot ce avem, iar apoi să aşteptăm ceea ce doreşte El să ne dea (v. 29).